AEP semnalează nereguli în finanțarea unei campanii electorale și propune reforme care vizează transparența și reglementarea publicității politice online, subiecte cu impact direct asupra corectitudinii scrutinului. Măsurile anunțate pot afecta modul în care sunt organizate și monitorizate viitoarele campanii electorale în România.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a atras atenția asupra unor nereguli privind finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu, după ce documentele obligatorii nu au fost depuse la termen, iar situația a fost sesizată la DNA. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a subliniat că instituția nu are atribuții de anchetă și a anunțat formarea unor grupuri de lucru pentru a propune reguli pentru publicitatea politică online, standardizarea logisticii electorale și simplificarea legislației.
Articole cu ton critic
Raportare factuala
Articole favorabile
“AEP nu este un investigator, să stabilească de unde au venit resursele. Când am avut niște elemente, am făcut sesizare penală. Ea este astăzi la DNA și face parte din setul de documente, sesizări, făcute de instituțiile statului, nu doar de AEP.”
— Adrian Țuțuianu, președintele AEP“Știți foarte bine, în timpul campaniei electorale, la AEP, se comunică de către competitorii politici documente. Și în cazul ăsta nu s-au comunicat documente”
— Adrian Țuțuianu, președintele AEP“Voi avea întâlniri cu Uniunea Consiliilor Județene, cu asociațiile primarilor de municipii, orașe, comune, să încercăm să facem o logistică electorală unitară: același tip de cabine, același tip de urne, același mod de amenajare a secțiilor de vot. Aș vrea să nu mai avem cabine din astea cu perdeluțe și să avem urne transparente, cu mecanisme care să permită numărarea buletinelor de vot introduse în urnă în așa fel încât să asigurăm un plus de transparență la scrutinul electoral”
— Adrian Țuțuianu, președintele AEP
Declarațiile șefului DNA vizează eficiența combaterii corupției și relevă discrepanțe între volumul de muncă al DNA și sesizările primite de la alte instituții de control. Informațiile afectează modul în care sunt investigate cazurile de mare corupție în România.
Cazul implică plăți contestate din bugetul Ministerului Afacerilor Externe și sume semnificative afectate, ceea ce are relevanță pentru gestiunea fondurilor publice. Urmărirea penală și măsurile impuse pot influența încrederea în controlul cheltuielilor statului.
Bugetul pe 2026 va decide nivelul deficitului, investiţiilor şi utilizarea fondurilor europene, cu impact direct asupra cheltuielilor publice şi vieţii economice a românilor.